Tot ce ti-a mai ramas sunt amintirile si ai ajuns in momentul acela in care doar ele te mai fac sa zambesti. Ce faci atunci? Cum iti recapeti increderea si fericirea?
Stai si te consumi si retraiesti acele clipe de nenumarate ori pana in momentul in care constientizezi ca doar trecutul iti mai hraneste sufletul nostalgic. In fiecare noapte adormi plangand, amintindu-ti de cele mai spectaculoase locuri in care ai fost, de chipurile frumoase pe care destinul ti le-a adus in cale si oamenii extraordinari pe care ai avut norocul sa ii intalnesti si cu care ai creat legaturi prea puternice pentru a fi sterse din subconstientul tau. Cum poti sa uita persoanele care ti-au fost alaturi cand ai avut cea mai mare nevoie?
Iar dintr-o data iti apar in minte si acele amintiri mai putin placute, de care ti-e rusine, dar din disperare sau din incapatanare, nu vrei sa le distrugi. Astfel, seara de seara, se adancesc in tine, si tu, o data cu ele, te ingropi in melancolie si dor. Nu iti este usor deloc sa depasesti aceasta perioada si pana si cel mai neinsemnat lucru iti provoaca flashback-uri dureroase.
Vine si ziua cand realizezi ca viata e scurta si ca nu merita sa fie traita din trecut si alegi sa mergi mai departe cu capul sus si sa iti construiesti un nou drum. Exact atunci persoanele potrivite sunt langa tine, si au grija sa iti indeplinesti visele, sa iti calauzeasca pasii, sa te ia de mana daca moralul tau este zdruncinat din nou si sa iti redea zambetul care te defineste.
dar oare sufletul tau isi mai poate recapata stralucirea vreodata?
Mongo's
AWESOMENESS
vineri, 22 august 2014
duminică, 4 mai 2014
can you have it all?
Visele... Cred ca fiecare din noi avem el putin un vis pentru care ne
zbatem in fiecare zi, pentru ca altfel nu am mai fii oameni, nu ar mai
fii nimic complicat.
Ce iti trebuie ca sa indeplinesti un vis? Mult curaj, frate, si la fel de multa dorinta sa scapi de rutina, sa progresezi, sa te dezvolti , sa scapi de cele mai mari temeri si chiar sa poti sa devii mai optimist.
Si vine ziua cand visele se indeplinesc. Ce faci atunci? Sa fii nebun sa nu fii cel mai fericit om de pe Pamant, dar pe unii ii sperie faptul ca poate au visat la prea mult. Imensitatea puterilor lor ii sperie si se panicheaza fara rost si uita de ce si pentru ce au luptat cu atat de multa dorinta.
Nu ii condamn pe acei oameni, care in fata faptului implinit, devin alta persoana. Ai luptat incontinuu fara sa te uiti inapoi si dintr-o data trebuie sa decizi daca te bucuri de reusita ta sau daca vrei mai mult. Uneori cred ca ma incadrez si eu in aceasta categorie de oameni care nu se multumesc cu putinul si risca sa piarda tot dorindu-si mai mult decat pot face fata.
Ce se intampla atunci cand lupti pe mai multe planuri? Te hazardezi si pierzi tot sau poti doar sa te realizezi pe un anumit plan? Ce bine ar fii daca ai putea sa le ai pe toate, dar pe lumea asta nu poti sa le ai pe toate, niciodata. Daca ai succes pe plan profesional o sa-ti fie greu sa te implinesti emotional si invers. That's how things work. PERIOD.
De unde stii ce sa alegi? De unde stii ce te face fericit, ce trebuie sa sacrifici pentru a te simti implinit? In momentul acela, decizi cu inima, creierul ia o pauza. Nu e deloc o alegere usoara sa lasi ceva (sau pe cineva) in urma si sa iti urmezi destinul. Speri pana in ultima clipa ca ai luat decizia cea buna si tot mai multe second thoughts te incearca.
Privesti inainte si nu te mai uiti inapoi. Come what might.
Ce iti trebuie ca sa indeplinesti un vis? Mult curaj, frate, si la fel de multa dorinta sa scapi de rutina, sa progresezi, sa te dezvolti , sa scapi de cele mai mari temeri si chiar sa poti sa devii mai optimist.
Si vine ziua cand visele se indeplinesc. Ce faci atunci? Sa fii nebun sa nu fii cel mai fericit om de pe Pamant, dar pe unii ii sperie faptul ca poate au visat la prea mult. Imensitatea puterilor lor ii sperie si se panicheaza fara rost si uita de ce si pentru ce au luptat cu atat de multa dorinta.
Nu ii condamn pe acei oameni, care in fata faptului implinit, devin alta persoana. Ai luptat incontinuu fara sa te uiti inapoi si dintr-o data trebuie sa decizi daca te bucuri de reusita ta sau daca vrei mai mult. Uneori cred ca ma incadrez si eu in aceasta categorie de oameni care nu se multumesc cu putinul si risca sa piarda tot dorindu-si mai mult decat pot face fata.
Ce se intampla atunci cand lupti pe mai multe planuri? Te hazardezi si pierzi tot sau poti doar sa te realizezi pe un anumit plan? Ce bine ar fii daca ai putea sa le ai pe toate, dar pe lumea asta nu poti sa le ai pe toate, niciodata. Daca ai succes pe plan profesional o sa-ti fie greu sa te implinesti emotional si invers. That's how things work. PERIOD.
De unde stii ce sa alegi? De unde stii ce te face fericit, ce trebuie sa sacrifici pentru a te simti implinit? In momentul acela, decizi cu inima, creierul ia o pauza. Nu e deloc o alegere usoara sa lasi ceva (sau pe cineva) in urma si sa iti urmezi destinul. Speri pana in ultima clipa ca ai luat decizia cea buna si tot mai multe second thoughts te incearca.
Privesti inainte si nu te mai uiti inapoi. Come what might.
duminică, 17 noiembrie 2013
"Life, viewed rationally and without illusion appears to be a nonsense tale"
17 years ago, on the 12th of August at 3.00
pm, one more soul was given life. Despite the painful labour, the parents’
happiness filled up the entire room along with the new-born’s cry. This is when
my journey had begun. Life ,by definition, is the sequence of
physical and mental experiences that make up the existence of an individual.
However, by my definition, life means the gift the divinity offered all of us,
along with happiness, sorrow, victory, defeat, love, hate and so on.
Firstly, life is built up as a roller-coaster. We are challenged everyday by sky-rising
situations or by destructive ones, but no matter what we should always remember
that both of them test the courage, the patience, the perseverance and true
character of a person. Whatever may happen there is no need of dismay. Always
there is the opportunity to creatively and successfully cope with the things
that life sends our way. We learn, we adapt, we change, we grow up and day by
day, we are building passionately for ourselves the road which may take us
high.
Moreover, we are
unique. Every single human life has its own path and destination. Thus life is
a mystery that needs to be discovered with the help of dream, illusion and
sensibility. Indeed, life may look a nonsense when there is nothing to fight for, or
no goal to be alive for. From my own experience, it is an extraordinary
pleasure to do something well that will set you apart from the rest of the
world. And so, life is and should not be just a bed of roses; thorns are
also a part of it and should be accepted
just the way it is. The thorns remind one of how success and happiness
can be relative and thus, not to feel disappointed rather remember that the
pain of thorns is short-lived, and the beauty of life would soon overcome the
prick of thorns. There is no doubt that there can be no gain without pain. It
is only when one toils and sweats it out that success is nourished and
sustained.
In addition, there
is one more thing that turns our lives into better ones. Love
is one of the greatest gift we can ever
hope to give and receive. Love is the one thing that can overcome so
many of the difficult times that we are faced with in life. Love is
so powerful as it can turn frowns into smiles. It can help mend the
most broken heart and It can even turn all of the ugliness in the world
into the most beautiful portrait we could ever have the pleasure to behold. Some
people spend their entire life searching for their soul-mates and barely think
about the things they have already been given.
All things
considered, we can say life has plenty of both ups and downs. We shouldn’t be
searching for perfection because that would be a sorrowful wasting of time and
energy on useless matters. Instead, life, by all means , is to be lived as
beautifully as we can.
We only live once.
duminică, 7 octombrie 2012
Cine sunt eu?
Cine sunt azi, cine sunt
maine, cine sunt peste cativa ani, nu conteaza perioada, important e ca in
fiecare clipa sa constientizez adevarata mea natura.
Trup, psihic, spirit , care
sunt trasaturile care ma caracterizeaza? Cum ma vad eu in oglinda? Ca sa
traiesc o viata la un nivel superior e important sa-mi dau voie sa fiu eu. E
minunat sa te redescoperi, sa te afirmi, sa fii lliber, sa fii tu insuti.
Inca nu pot afirma cu
exactitate cine sunt, caci imi doresc anumite schimbari.
Sunt Barsasteanu Andreea, sunt
pasionata de volei si de tot ce inseamna corpul uman si cunoasterea
acestuia. Imi place sa scriu, si mai nou
sa citesc. Ar fii multe altele de spus despre mine,dar cred ca cea mai
importanta calitate a mea este faptul ca investesc foarte multa pasiune in tot
ce fac.O sa ma vezi
des, poate prea des, cu zambetul pe buze fara nici un motiv serios, genul ala
de motiv pe care-l cauta majoritatea pentru a zambi.
Sunt un om simplu, cateodata foarte aroganta, folosesc umorul
sa dezarmez, incerc, si am inceput de ceva vreme, sa fiu cat mai sincera, in
primul rand fata de mine insumi, si nu ma multumesc cu jumatati de masura. De cele
mai mult ori am sentimentul ca vreau mai mult, mai bine, atat pentru mine cat
si pentru cei dragi.
Este foarte greu sa fiu inteleasa si e complicat sa ma
cunoasca lumea. Am creat ca o bariera la tot ce inseamna lumea inconjuratoare. Cateodata
ma comport cum trebuie, alteori ma trezesc vorbind mult si prost si ranesc persoanele
dragi.
Din punct de vedere al fizicului, al conduitei mele, pot
spune ca am cei sapte ani de acasa si stiu cand trebuie sa ma comport intr-un
anumit fel si cand pot sa fiu mai relaxata, mai destinsa. Din punct de vedere
vestimentar nu am un stil anume,imi place sa adopt diferite stiluri in functie
de starea mea de spirit.
Imi doresc o cariera in
medicina, sper sa ajung un chirurg de succes, iar dupa terminarea liceului
vreau sa studiez intr-o alta tara. Am planuri mari, corect? Se spune ca daca
propriile vise nu te sperie inseamna ca nu sunt suficient de mari. Imi place sa
stiu, sa cunosc, sa aflu cat mai multe lucruri noi, interesante care sa-mi dea
de gandit. Unul dintre motto-urile mele este
“ Informatia este putere.”, iar
eu vreau sa dobandesc aceasta putere. Desi tind sa fiu lenesa cateodata,
NICIODATA nu renunt la visele si la telurile mele.
Sunt un lider. Un lider
incapatanat si motivat. Sunt un lider care daca este respectat ofera respect la
schimb. Nu pot sa stau locului o secunda, si am un program incarcat si multe de
facut. Nu ma plang, pentru ca tot ce fac, fac cu placere.
Avand in vedere, toate aceste
lucruri, pot spune ca sunt pe drumul cel bun si ca sunt mandra de persoana care
sunt. Daca nu am eu incredere in mine, atunci cine ?
joi, 19 aprilie 2012
About leadership.
Tinand cont ca urmeaza un turneu greu, iar eu clachez tot mai des, am nevoie de putin self confidence. M-am saturat sa dezamagesc echipa si au nevoie de mine. Deci, am ales intr-o ordine aleatorie, cateva lucruri ce ar trebui sa fie respectate in primul rand de mine, dar si de o persoana care doreste sa fie liderul unei echipe.
- Liderii creeaza lideri.
- Liderii nu se tem.
- Liderii nu (se) plang.
- Liderii lupta pana la capat.
- Liderii cred in ceilalti colegi de echipa.
- Liderii au atitudine pozitiva.
- Liderii sunt 100% dedicati.
- Liderii au incredere in sine.
- Liderii au auto-control.
- Liderii dau dovada de intelepciune.
- Liderii isi motiveaza echipa.
- Liderii isi incurajeaza echipa.
- Liderii uita de ego.
- Liderii nu au iesiri nervoase.
- Liderii adevarati stiu sa piarda.
- Liderii stiu sa se faca ascultati, dar si sa asculte.
"Atitudinea ma poate purta pe aripile succesului sau ma poate dobori impreuna cu echipa mea."
duminică, 8 aprilie 2012
Play hard ...win BIG!
Nobody who ever gave his best regretted it. stii, nu vad viata mea fara sport. nu ma vad stand acasa in fata calculatorului toata ziua. nu cred ca as putea rezista fara sa imi vars nervii pe minge. nu stiu ce altceva as putea face, daca nu volei.
Champions never complain, they are too busy getting better. imi doresc atat de mult medalia de aur. dupa doi ani in care mereu ne-a fost luat aurul de sub nas,parca al treilea an e cu noroc. e chiar al treilea turneu final consecutiv. poate a treia incercare e cu noroc. deja de doi ani numai bronz si argint, imi ajunge. imi lipseste ceva. imi ajunge locul doi si trei. vreau ceva ce nu am. vreau aurul anu` asta!!
E presiune mare pe umerii mei. trebuie sa tin echipa legata, unita. trebuie sa le mobilizez, sa le motivez si pe ele.trebuie sa fiu acolo pentru ele. trebuie sa fiu alaturi de ele. trebuie sa fiu o persoana pe care se pot baza mereu. trebuie sa fim un tot! 12 fete, o singura dorinta, o singura echipa, un singur loc 1! vreau sa realizez ceva maret alaturi de ele, nu doar jumatati de masura.
Nu mai am rabdare. imi doresc atat de mult sa plec la blaj! uneori zic ca nu merita efortu` de a ma trezi in fiecare dimineata odata cu gainile, alteori sportul imi aduce cele mai mare bucurii si realizari. e greu. nu ma las de volei. nu ma dau la o parte ca sa le las pe altele sa se creada mai bune decat sunt, sa nu uite unde le e locul.
Champions never complain, they are too busy getting better. imi doresc atat de mult medalia de aur. dupa doi ani in care mereu ne-a fost luat aurul de sub nas,parca al treilea an e cu noroc. e chiar al treilea turneu final consecutiv. poate a treia incercare e cu noroc. deja de doi ani numai bronz si argint, imi ajunge. imi lipseste ceva. imi ajunge locul doi si trei. vreau ceva ce nu am. vreau aurul anu` asta!!
E presiune mare pe umerii mei. trebuie sa tin echipa legata, unita. trebuie sa le mobilizez, sa le motivez si pe ele.trebuie sa fiu acolo pentru ele. trebuie sa fiu alaturi de ele. trebuie sa fiu o persoana pe care se pot baza mereu. trebuie sa fim un tot! 12 fete, o singura dorinta, o singura echipa, un singur loc 1! vreau sa realizez ceva maret alaturi de ele, nu doar jumatati de masura.
Nu mai am rabdare. imi doresc atat de mult sa plec la blaj! uneori zic ca nu merita efortu` de a ma trezi in fiecare dimineata odata cu gainile, alteori sportul imi aduce cele mai mare bucurii si realizari. e greu. nu ma las de volei. nu ma dau la o parte ca sa le las pe altele sa se creada mai bune decat sunt, sa nu uite unde le e locul.
vineri, 30 martie 2012
This could be paradise
De ce existi? De ce mereu e vorba despre tine? De ce esti mereu acolo unde sunt si eu? De ce imi strici tu mereu fericirea? De ce intervii mereu? De ce apari mereu cand imi e lumea mai draga? De ce nu stii sa stai in banca ta? Chiar crezi ca te mai vreau? Chiar crezi ca nu mi-e bine fara tine?
Hai sa-ti spun ceva.Vreau sa te uit. Vreau sa dispari din viata mea. Au trecut atatea zile, saptamani, luni fara sa aud macar un cuvant de la tine. Mi-a fost dor de tine, recunosc, dar m-am saturat de raul pe care mi-l faci doar prin prezenta proprie. Am tresarit, ca pe vremuri,cand ti-am simtit prezenta. Acea prezenta impunatoare...
Te vad pe tine in orice baiat. Esti un viciu de care trebuie sa scap. E ca fumatul. Nu vrei sa fumezi, dar cand ii vezi pe altii ca fac asta imediat vrei si tu macar un fum. Asa si cu noi. Cand te vad cu altele, parca vreau si eu. Dar stii ce? Sunt fericita. DA! SUNT FERICITA , FARA TINE! Si simt ca nu mai am nevoie de tine, desi amintirile cu tine, amintirea ta nu ma lasa sa te uit.
Urasc ca trebuie sa te vad asa des, urasc conversatiile noastre inutile si copilaresti. Urasc cand te uiti ataaaaat de frumos la mine. As vrea sa stiu la ce te gandesti cand ma vezi. Sau poate nici nu ma vezi asa cum te vad eu. Sper ca chipul meu sa nu fi tradat vreo urma de sentiment. Nu mai vreau sa imi pese.
Sunt bine. Don't make me change my mind.
marți, 27 martie 2012
Is life worth living?
We only have one life and we should try to use it. Life really is what you make it, There is more to life than meets the mind.
If you go and ask random people on a crowded street why is life worth living most of them would answer music, friends, their lover, or they say they don't really enjoy life because of their jobs, personal problems and so on. I think the reason people answer in such unsatisfying ways is that we're grown so used to defining ourselves in terms of possessions, such as objects with certain qualities that make us happy. But what does this happiness mean? I truly believe that this happiness is just passing. There's always the hope to find something appropiate to fill the giant void in your life.
Is anybody thinking that life was given to us so that we shouldn't waste it? Make yourself a purpose in life,so that you can have what to fight for. Each person will choose his own path for happiness and self satisfaction: thus choices are to be made in life and it doesn't alway wo the way you've planned it. however , perseverance and strong will could be the key to go further and reach your goals throughout life. everybody wants to accomplish something special to their existance, but we have to be patient and manage these dreams wisely in order to succeed with honor.
People have different perspectives on how is life worth living. For me , there are many things that make my life worth living. life offers many challanges but through the love that I receive from my familyand friends I become strong enough to face them. Love that I can receive as I live is what makes my life worth living The opportunity to receive and share it to others really makes my life worth living. happy moments that I spend with my loved ones make my life worth living. they help me create good memories as I continously live. Another one is the chance to improve myself as an individual and to have a purpose on other's life.
But still , is anyone thinking of the pleasure of living? Does anybody see what beauties are all around us? When is the last time you stopped to admire the colorful flowers or the dance of the birds in the sky? Well , i bet it's a long time since the last time you did it.
So, to sum up, I would like to remind you that time is short and you have to make it count.
If you go and ask random people on a crowded street why is life worth living most of them would answer music, friends, their lover, or they say they don't really enjoy life because of their jobs, personal problems and so on. I think the reason people answer in such unsatisfying ways is that we're grown so used to defining ourselves in terms of possessions, such as objects with certain qualities that make us happy. But what does this happiness mean? I truly believe that this happiness is just passing. There's always the hope to find something appropiate to fill the giant void in your life.
Is anybody thinking that life was given to us so that we shouldn't waste it? Make yourself a purpose in life,so that you can have what to fight for. Each person will choose his own path for happiness and self satisfaction: thus choices are to be made in life and it doesn't alway wo the way you've planned it. however , perseverance and strong will could be the key to go further and reach your goals throughout life. everybody wants to accomplish something special to their existance, but we have to be patient and manage these dreams wisely in order to succeed with honor.
People have different perspectives on how is life worth living. For me , there are many things that make my life worth living. life offers many challanges but through the love that I receive from my familyand friends I become strong enough to face them. Love that I can receive as I live is what makes my life worth living The opportunity to receive and share it to others really makes my life worth living. happy moments that I spend with my loved ones make my life worth living. they help me create good memories as I continously live. Another one is the chance to improve myself as an individual and to have a purpose on other's life.
But still , is anyone thinking of the pleasure of living? Does anybody see what beauties are all around us? When is the last time you stopped to admire the colorful flowers or the dance of the birds in the sky? Well , i bet it's a long time since the last time you did it.
So, to sum up, I would like to remind you that time is short and you have to make it count.
luni, 26 martie 2012
O pagina din jurnal.
"Speram ca macar de data asta inima sa nu-mi mai joace feste. nu vreau sa-l ranesc si pe el. nu mai vreau nici eu sa fiu ranita. Mi-am pus sufletul pe tava in fata lui. I-am spus tot ce simt. In ochii lui nu citeam decat adoratie si respect .Simtam cum ma topesc sub caldura privilor lui. Imi doream atat de mult sa fie reciproc. imi doream atat de mult sa-l vad fericit alaturi de mine. A tras aer adanc in piept isi parca toata legatura dintre noi disparuse. Nu mai conta nimeni din jurul nostru. nu mai conta ca intreg parcul parc ne privea.
Cautam sa ne intelegm din pirviri. vroiam sa inteleg tacerea care nu se mai termina. NU mai stiam ce sa cred. Era atat de incordat. A schitat un zambet si a bagat capul in pamant, simtindu-se parca jenat , stanjenit de cele intamplate.
Simteam cum cedez. imi venea sa urlu, sa tip la el. Sa-l fac sa se trezeasca , sa se hotarasca odata ce vrea sa faca! Nu mai vroiam sa-i arat cat de mult imi pasa.
M-am saturat de asteptarea asta, parca dureroasa. Nu stiu cum am putut sa ma indepartez de el, dar m-am indreptat spre cea mai apropiata banca. Il vedeam cum priveste in gol spre locul de unde eu plecasem. Parca ochii i se umpleau de lacrimi. M-am cutremurat din nou cand m-a privit. Se indrepta spre mine si mie imi venea sa fug. NU stiam ce ca urma .Corpul lui nu mai trada nimic. NU mai vedeam nici cea mai mica urma de sentimente. Imi era frica. Imi era frica de ceea ce putea urma. Mi-a spus spus doar ca ii pare rau. deja incremenisem, deja timpul se oprise pentru mine. Daca ii parea rau ca ma raneste? Daca ii pare rau ca nu poate simti ce simt eu? Daca ii parea rau ca nimic de pana acum nu a fost real si au fost doar inchipuirile mele? Simteam ca o sa ma inec in propriile lacrimi.
Apoi, a continuat spunandu-mi ca ii pare rau ca m-a lasat sa astept. M-a luat in brate si mi-a soptit ca ma adora.
Cautam sa ne intelegm din pirviri. vroiam sa inteleg tacerea care nu se mai termina. NU mai stiam ce sa cred. Era atat de incordat. A schitat un zambet si a bagat capul in pamant, simtindu-se parca jenat , stanjenit de cele intamplate.
Simteam cum cedez. imi venea sa urlu, sa tip la el. Sa-l fac sa se trezeasca , sa se hotarasca odata ce vrea sa faca! Nu mai vroiam sa-i arat cat de mult imi pasa.
M-am saturat de asteptarea asta, parca dureroasa. Nu stiu cum am putut sa ma indepartez de el, dar m-am indreptat spre cea mai apropiata banca. Il vedeam cum priveste in gol spre locul de unde eu plecasem. Parca ochii i se umpleau de lacrimi. M-am cutremurat din nou cand m-a privit. Se indrepta spre mine si mie imi venea sa fug. NU stiam ce ca urma .Corpul lui nu mai trada nimic. NU mai vedeam nici cea mai mica urma de sentimente. Imi era frica. Imi era frica de ceea ce putea urma. Mi-a spus spus doar ca ii pare rau. deja incremenisem, deja timpul se oprise pentru mine. Daca ii parea rau ca ma raneste? Daca ii pare rau ca nu poate simti ce simt eu? Daca ii parea rau ca nimic de pana acum nu a fost real si au fost doar inchipuirile mele? Simteam ca o sa ma inec in propriile lacrimi.
Apoi, a continuat spunandu-mi ca ii pare rau ca m-a lasat sa astept. M-a luat in brate si mi-a soptit ca ma adora.
joi, 23 februarie 2012
to be continued...
bad decisions make good stories.
It's the hardest story i've ever told. And it's gonna suck, but if what you want is to let me go..Then fine. I'm gonna do it.
i don`t wanna fall asleep cuz I miss you.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
