This could be paradise

            De ce existi? De ce mereu e vorba despre tine? De ce esti mereu acolo unde sunt si eu? De ce imi strici tu mereu fericirea? De ce intervii mereu? De ce apari mereu cand imi e lumea mai draga? De ce nu stii sa stai in banca ta? Chiar crezi ca te mai vreau? Chiar crezi ca nu mi-e bine fara tine?

            Hai sa-ti spun ceva.Vreau sa te uit. Vreau sa dispari din viata mea. Au trecut atatea zile, saptamani, luni fara sa aud macar un cuvant de la tine. Mi-a fost dor de tine, recunosc, dar m-am saturat de raul pe care mi-l faci doar prin prezenta proprie. Am tresarit, ca pe vremuri,cand ti-am simtit prezenta. Acea prezenta impunatoare...

             Te vad pe tine in orice baiat. Esti un viciu de care trebuie sa scap. E ca fumatul. Nu vrei sa fumezi, dar cand ii vezi pe altii ca fac asta imediat vrei si tu macar un fum. Asa si cu noi. Cand te vad cu altele, parca vreau si eu. Dar stii ce? Sunt fericita. DA! SUNT FERICITA , FARA TINE! Si simt ca nu mai am nevoie de tine, desi amintirile cu tine, amintirea ta nu ma lasa sa te uit.

              Urasc ca trebuie sa te vad asa des, urasc conversatiile noastre inutile si copilaresti. Urasc cand te uiti ataaaaat de frumos la mine. As vrea sa stiu la ce te gandesti cand ma vezi. Sau poate nici nu ma vezi asa cum te vad eu. Sper ca chipul meu sa nu fi tradat vreo urma de sentiment. Nu mai vreau sa imi pese.

Sunt bine. Don't make me change my mind.