Visele... Cred ca fiecare din noi avem el putin un vis pentru care ne
zbatem in fiecare zi, pentru ca altfel nu am mai fii oameni, nu ar mai
fii nimic complicat.
Ce iti trebuie ca sa indeplinesti un
vis? Mult curaj, frate, si la fel de multa dorinta sa scapi de rutina,
sa progresezi, sa te dezvolti , sa scapi de cele mai mari temeri si
chiar sa poti sa devii mai optimist.
Si
vine ziua cand visele se indeplinesc. Ce faci atunci? Sa fii nebun sa
nu fii cel mai fericit om de pe Pamant, dar pe unii ii sperie faptul ca
poate au visat la prea mult. Imensitatea puterilor lor ii sperie si se
panicheaza fara rost si uita de ce si pentru ce au luptat cu atat de
multa dorinta.
Nu ii condamn pe acei
oameni, care in fata faptului implinit, devin alta persoana. Ai luptat
incontinuu fara sa te uiti inapoi si dintr-o data trebuie sa decizi daca
te bucuri de reusita ta sau daca vrei mai mult. Uneori cred ca ma
incadrez si eu in aceasta categorie de oameni care nu se multumesc cu
putinul si risca sa piarda tot dorindu-si mai mult decat pot face fata.
Ce
se intampla atunci cand lupti pe mai multe planuri? Te hazardezi si
pierzi tot sau poti doar sa te realizezi pe un anumit plan? Ce bine ar
fii daca ai putea sa le ai pe toate, dar pe lumea asta nu poti sa le ai
pe toate, niciodata. Daca ai succes pe plan profesional o sa-ti fie
greu sa te implinesti emotional si invers. That's how things work.
PERIOD.
De unde stii ce sa alegi? De unde stii ce te face
fericit, ce trebuie sa sacrifici pentru a te simti implinit? In
momentul acela, decizi cu inima, creierul ia o pauza. Nu e deloc o
alegere usoara sa lasi ceva (sau pe cineva) in urma si sa iti urmezi
destinul. Speri pana in ultima clipa ca ai luat decizia cea buna si tot
mai multe second thoughts te incearca.
Privesti inainte si nu te mai uiti inapoi. Come what might.